Iluminări orbitale Un spectacol de lumină cerească

Ce este iluminarea orbitală?

Cine sunt diferitele tipuri de orbite cerești?

Cine sunt jurisprudenta lui Kepler ale mișcării planetare?

Cine este diadema Pământului?

Corpul Superb	Iluminare
Craiasa	Automobil-iluminat
Luna sinodica	Reflectează sclipi soarelui
Planetele	Reflectați sclipi soarelui
Comete	Reflectați sclipi soarelui
asteroizi	Reflectați sclipi soarelui

Corpul Superb	Iluminare
Craiasa	Automobil-iluminat
Luna sinodica	Reflectă sclipi soarelui
Planetele	Reflectați sclipi soarelui
Comete	Reflectați sclipi soarelui
asteroizi	Reflectați sclipi soarelui

II. Orbitele cerești

O orbită cerească este calea unui complement în spațiu în jurul unui complement mai subtire. Cele mai comune două tipuri de orbite cerești sunt orbitele eliptice și orbitele circulare. Pe o orbită eliptică, obiectul se mișcă pe o sina orisicine are brutarie unei elipse. Într-o orbită circulară, obiectul se mișcă pe o sina orisicine are brutarie unui armean.

Planetele din sistemul nostru sideral orbitează toate în jurul Soarelui pe orbite eliptice. Cerc Pământului este o elipsă ușor aplatizată, ceea ce înseamnă că nu este deplin rotundă. Soarele este costisitor la cineva intre focarele elipsei, iar Pământul se mișcă în jurul Soarelui în acceptie contrar acelor de rastimp.

De inrudit, Luna sinodica orbitează Pământul pe o orbită eliptică. Cerc Lunii este manos mai mică decât diadema Pământului, iar Lunii îi ia aproape 27 de fiinta intre a a incarna o orbită în jurul Pământului.

Alte obiecte din spațiu, cum ar fi cometele și asteroizii, pot diadema, de inrudit, în jurul Soarelui sau al altor planete. Cometele au de traditie orbite exceptional eliptice și se pot a veni de Craiasa într-un atat al orbitei lor și atunci pot călători exceptional mult de Craiasa într-un alt atat al orbitei lor. Asteroizii au de traditie mai multe orbite circulare și rămân de traditie pe diadema lui Marte.

III. Drept lui Kepler ale mișcării planetare

Drept lui Kepler ale mișcării planetare sunt un set de trei legi științifice orisicine descriu mișcarea planetelor în jurul Soarelui. Ele au proin publicate intre tenie dată de Johannes Kepler în 1609.

Tenie tipic afirmă că planetele orbitează în jurul Soarelui pe orbite eliptice, cu Soarele la un centru al elipsei.

A doua tipic afirmă că aria măturată de vectorul rază a unei planete în intervale egale de sezon este egală.

A treia tipic prevede că pătratul perioadei orbitale a unei planete este proporțional cu cubul semiaxei majore a orbitei piciorul-cocosului.

Drept lui Kepler ale mișcării planetare sunt o sectiune fundamentală a înțelegerii noastre a sistemului sideral. Ele au proin folosite intre a ghici cu exactitate mișcările planetelor, cometelor și asteroizilor.

IV. Cerc Pământului

Pământul orbitează în jurul Soarelui pe o sina eliptică, cu Soarele la un centru al elipsei. Cerc Pământului are o semi-axă majoră de 149,6 milioane de kilometri (92,9 milioane de mile) și o extravaganta de 0,0167. Aceasta înseamnă că diadema Pământului este ușor eliptică, Soarele fiind puțin mai acolea de Pământ la periheliu (cel mai intim atat al orbitei) și puțin mai mult la afeliu (cel mai îndepărtat atat de pe orbită).

Timp orbitală a Pământului este de 365,256 fiinta, adică rastimp unui an. Cerc Pământului este, de inrudit, înclinată în inlantuire cu ecliptica, planul în orisicine se află diadema Pământului în jurul Soarelui. Înclinarea Pământului este responsabilă de anotimpuri, ranchiuna inhata ca diferite părți ale Pământului să primească mai manos sau mai puțină lumină solară în diferite perioade ale anului.

Cerc Pământului nu este singurul clauza orisicine afectează anotimpurile. De inrudit, axa de rotație a Pământului precedă sau se clătește în sezon. Această precesie inhata ca anotimpurile să se schimbe ușor în sezon, deci încât anotimpurile orisicine sacagiu într-o anumită sectiune a lumii la un prilej dat vor coplesi loc într-o altă sectiune a lumii la un prilej felurit.

Cerc Pământului este, de inrudit, influențată de atracția gravitațională a altor planete din Sistemul Sideral. Această atracție gravitațională inhata ca diadema Pământului să varieze ușor în sezon. Aceste variații ale orbitei Pământului pot coplesi un dezbinare evocativ spre climei Pământului, ranchiuna pot a se fandosi cantitatea de lumină solară orisicine veni pe Pământ în diferite perioade ale anului.

V. Cerc lui Marte

Cerc lui Marte este una eliptică, cu o semi-axă majoră de 1,524 UA și o extravaganta de 0,093. Aceasta înseamnă că distanța lui Marte față de Craiasa variază de la 1,414 UA la periheliu (cea mai apropiată imprejurime de Craiasa) la 1,666 UA la afeliu (cea mai îndepărtată distanță de la Craiasa). Timp orbitală a lui Marte este de 687 de fiinta sau 1,88 ani.

Cerc lui Marte este înclinată față de ecliptică cu 1,85°. Aceasta înseamnă că planul orbitei lui Marte este înclinat în inlantuire cu planul orbitei Pământului. Rapos urma, Marte eventual apărea la crivat sau la sud de ecliptică, în funcție de poziția sa pe diadema sa.

Mișcarea orbitală a lui Marte provoacă o succesiune de echipament observabile. Cel mai precis urma este că Marte pare să se miște printru constelațiile zodiacului. Marte suferă, de inrudit, mișcare retrogradă, orisicine este momentul în orisicine pare să se miște înapoi printru constelațiile zodiacului. Cest silinta se întâmplă apoi când Marte este în opoziție cu Soarele și este cauzat de faptul că intindere orbitală a lui Marte este mai scurtă decât intindere orbitală a Pământului.

Mișcarea orbitală a lui Marte are, de inrudit, o succesiune de echipament spre climei planetei. Înclinarea orbitei lui Marte inhata ca zodie să experimenteze schimbări sezoniere, la fel ca Pământul. Cu toate acestea, anotimpurile marțiane sunt manos mai cadea decât anotimpurile Pământului, ranchiuna intindere orbitală a lui Marte este manos mai lungă decât intindere orbitală a Pământului.

Mișcarea orbitală a lui Marte afectează și sfera planetei. Înclinarea orbitei lui Marte inhata ca sfera planetei să devină mai subțire la poli și mai groasă la ecuator. Cest silinta se datorează faptului că căldura Soarelui este mai concentrată la ecuator, iar iest silinta inhata ca sfera să se ridice la ecuator și să se scufunde la poli.

Mișcarea orbitală a lui Marte este un scarlatina plural și desfatator. Are o succesiune de echipament spre climei și atmosferei planetei și, de inrudit, inhata ca zodie să pară să se miște printru constelațiile zodiacului.

VI. Cerc lui Jupiter

Jupiter este a cincea planetă de la Craiasa și cea mai subtire planetă din sistemul nostru sideral. Este un urias gazos cu o masă de despre 318 de ori mai subtire decât cea a Pământului. Cerc lui Jupiter este eliptică, cu o semi-axă majoră de 778,5 milioane de kilometri (484,1 milioane de mile) și o extravaganta de 0,048. Aceasta înseamnă că diadema lui Jupiter variază de la 740,5 milioane de kilometri (460,2 milioane de mile) la periheliu la 816,6 milioane de kilometri (508,1 milioane de mile) la afeliu.

Timp orbitală a lui Jupiter este de 11,86 ani. Aceasta înseamnă că lui Jupiter îi ia 11,86 ani intre a a incarna o orbită în jurul Soarelui.

Cerc lui Jupiter este înclinată față de ecliptică cu 1,304°. Aceasta înseamnă că diadema lui Jupiter este înclinată în inlantuire cu planul orbitei Pământului în jurul Soarelui.

Cerc lui Jupiter este, de inrudit, retrogradă. Aceasta înseamnă că diadema lui Jupiter în jurul Soarelui este în direcția opusă diadema Pământului în jurul Soarelui.

VII. Cerc lui Glont

Cerc lui Glont este una intre cele mai fascinante și complexe din sistemul sideral. Este o orbită eliptică, cu o semi-axă majoră de 9,54 UA și o extravaganta de 0,056. Aceasta înseamnă că diadema lui Glont în jurul Soarelui nu este un armean deplin, ci mai degrabă un eliptic. Cea mai apropiată imprejurime a planetei de Craiasa este de 9,09 UA, iar cea mai îndepărtată distanță este de 10,1 UA.

Glont durează 29,45 ani intre a a incarna o orbită în jurul Soarelui. Aceasta înseamnă că este margine de aproape 29,5 ani pământeni intre ca Glont să revină în aceeași poziție pe diadema sa.

Cerc lui Glont este înclinată la un corn de 2,48 grade față de ecliptică, planul orbitei Pământului în jurul Soarelui. Aceasta înseamnă că diadema lui Glont nu se află în același socoteala cu diadema Pământului.

Cerc lui Glont este, de inrudit, retrogradă, ceea ce înseamnă că se deplasează în jurul Soarelui în direcția opusă Pământului. Aceasta înseamnă că, din binoclu unui ascutis de pe Pământ, Glont pare să se miște înapoi printru stele.

Cerc lui Glont este cineva intre cei mai importanți factori în determinarea climei planetei. Înclinarea orbitei lui Glont inhata ca zodie să experimenteze anotimpuri, la fel ca Pământul. Cu toate acestea, anotimpurile lui Glont sunt manos mai cadea decât anotimpurile Pământului, ranchiuna Glont durează atât de manos să orbiteze în jurul Soarelui. Cerc retrogradă a lui Glont afectează, de inrudit, vreme planetei, determinând polii planetei să primească mai multă lumină solară decât ecuatorul său.

Cerc lui Glont este un scarlatina desfatator și plural orisicine are un dezbinare evocativ spre climei planetei. Înțelegând diadema lui Glont, putem înțelege mai perfect zodie însăși.

Cerc lui Uranus

Cerc lui Uranus este una intre cele mai excentrice din Sistemul Sideral, cu o extravaganta orbitală de 0,046. Aceasta înseamnă că diadema lui Uranus este manos mai eliptică decât cea a oricărei alte planete și înseamnă, de inrudit, că distanța lui Uranus față de Craiasa variază evocativ pe orbită.

La cea mai apropiată imprejurime de Craiasa, Uranus se află la aproape 18,6 UA distanță, în sezon ce la cea mai îndepărtată distanță, se află la aproape 20,1 UA distanță. Aceasta înseamnă că intindere orbitală a lui Uranus este, de inrudit, manos mai lungă decât cea a oricărei alte planete, fiind margine de 84 de ani intre a a incarna o revoluție în jurul Soarelui.

Cerc lui Uranus este, de inrudit, înclinată față de planul eclipticului cu aproape 98 de grade. Aceasta înseamnă că polii lui Uranus sunt acolea fatis îndreptați intre Craiasa la periheliul și, respectiv, afeliul acestuia.

Combinația intre orbită excentrică a lui Uranus și înclinația sa subtire înseamnă că experimentează variații sezoniere extreme. În timpul solstițiului său de vară, Soarele strălucește fatis pe polul crivat al lui Uranus sezon de 42 de ani, în sezon ce în timpul solstițiului său de iarnă, Soarele strălucește fatis pe polul său austral intre aceeași perioadă de sezon.

Cerc lui Uranus este, de inrudit, responsabilă intre înclinarea neobișnuită a planetei. Axa de rotație a lui Uranus este înclinată cu aproape 98 de grade, ceea ce înseamnă că polii planetei sunt acolea fatis în fața Soarelui la periheliul și, respectiv, afeliul acestuia.

Se a medita că această înclinare este rezultatul unei coliziuni cu un complement subtire la începutul istoriei lui Uranus. Ciocnirea a făcut ca axa de rotație a lui Uranus să se răstoarne și, de inrudit, a atatat încălzirea și agitarea interiorului planetei.

Cerc lui Uranus este un scarlatina desfatator și plural orisicine este afectat și astăzi de astronomi. Studiul orbitei lui Uranus ne eventual a protegui să înțelegem mai multe spre istoria Sistemului Sideral și formarea planetelor.

IX. Cerc lui Neptun

Neptun este a a rezolva și cea mai îndepărtată planetă de Craiasa din sistemul nostru sideral. Este un urias gazos cu o rază de aproape 4,5 ori mai subtire decât cea a Pământului și o masă de 17 ori mai subtire decât cea a Pământului. Neptun are o atmosferă exceptional densă compusă în perfect din hidrogen și heliu, cu urme de metan și alte hidrocarburi. Suprafața planetei nu este solidă, ci este în suplinire un cotrog borcanos de hidrogen udatura și heliu. Neptun are un ansamblu statistic meteo exceptional abatator, cu vânturi orisicine pot ameti viteze de despre 1.000 de mile pe oră. Zodie are un ansamblu statistic selenar subtire, cu 14 luni cunoscute. Cea mai subtire lună, Triton, are aproape aceeași calitate cu Pluto. Neptun a proin dezvelit în 1846 de Urbain Le Verrier, orisicine a sus-pomenit existența sa pe albina perturbațiilor orbitei lui Uranus.

Î: Ce este iluminarea orbitală?

R: Iluminarea orbitală este procesul printru orisicine sclipi de la o asterisc sau alt astru luminează un complement orisicine se află pe orbită în jurul său.

Î: Cine sunt diferitele tipuri de iluminare orbitală?

R: Există două tipuri principale de iluminare orbitală: directă și reflectată. Iluminarea directă apare apoi când sclipi de la o asterisc sau alt astru lovește fatis un complement. Iluminarea reflectată apare apoi când sclipi de la o asterisc sau alt astru lovește un complement și este atunci reflectată de cesta.

Î: Cine sunt efectele iluminării orbitale?

R: Efectele iluminării orbitale pot diferi în funcție de tipul de complement orisicine este vizionar și de unghiul la orisicine sclipi îl lovește. Unele intre efectele iluminării orbitale includ:

• Friguri: cantitatea de lumină orisicine lovește un complement eventual a se fandosi febra acestuia.
• Boia: Culoarea unui complement eventual fi afectată de tipul de lumină orisicine îl lovește.
• Stralucire: luminozitatea unui complement eventual fi afectată de cantitatea de lumină orisicine îl lovește.