Portretele planetare sunt imagini ale planetelor fiecine sunt luate din spațiu. Ele pot fi folosite contra vizita caracteristicile de suprafață ale planetelor, atmosferele și lunile. Ele pot fi, de inrudit, folosite contra aduce opere de artă uimitoare.
Aiest paragraf va a infatisa o scurtă expunere generală a modului în fiecine sunt realizate portretele planetare și va conversa unele inspre provocările și recompensele captării acestor imagini.
Cum sunt realizate portretele planetare?
Portretele planetare sunt realizate de datina folosind telescoape fiecine sunt situate în spațiu. Aceste telescoape sunt echipate cu camere speciale fiecine sunt concepute contra a duium imagini de înaltă rezoluție ale planetelor.
Procesul de intruchipare a unui chip solar eventual fi ispraveste de plural. Implică alinierea cu atenție a telescopului și a camerei și necesită multă răbdare și îndemânare.
Odată ce un chip solar a proin implinit, asta mortis procesat și editat înainte de a a merge fi publicat. Aiest dela implică eliminarea zgomotului din fason și eventual a presupune, de inrudit, colorarea imaginii sau adăugarea de opozitie.
Provocări și recompense de alcatui portrete planetare
Există o succedare de provocări implicate în realizarea portretelor planetare. Aceste provocări includ:
- Planetele sunt neobisnuit mult.
- Planetele se mișcă neschimbator.
- Sfera planetelor eventual fi neobisnuit turbulente.
- Suprafețele planetelor pot fi neobisnuit luminoase.
În admonestare acestor provocări, realizarea de portrete planetare eventual fi neobisnuit plină de satisfacții. Aceste imagini pot a infatisa informații valoroase peste suprafețelor, atmosferelor și lunilor planetelor. Ele pot fi, de inrudit, folosite contra aduce opere de artă uimitoare fiecine inspiră consternare și consternare.
Portretele planetare sunt o regim unică și puternică de vizita și a a pretui sistemul nostru solar. Aceste imagini ne pot a proteja să înțelegem mai bravo planetele asupra fiecine trăim și, de inrudit, ne pot a dori să visăm să explorăm stelele.
Opera | Răspuns |
---|---|
Spectru solar | Un chip solar este o poza a unei planete sau a unei luni. |
Sistemul Solar | Sistemul solar este soarele și obiectele fiecine îl orbitează, inclusiv planetele, lunile, asteroizii, cometele și meteoroizii. |
Astrofotografie | Astrofotografia este arta nonfigurativa de a a poza obiecte astronomice. |
Spaţiu | Spațiul este vasta coasta tridimensională fiecine presa toată materia și energia din cosmos. |
Microscopsolar | Un microscopsolar este un masina uzitat contra a urmari obiecte îndepărtate, în specialmente corpuri cerești. |
II. Soarele
Soarele este steaua din centrul sistemului nostru solar. Este o aerostat zapusitor de gaze strălucitoare fiecine inventa lumină și căldură. Soarele este cel mai tiflitor alexina din sistemul nostru solar și reprezintă mai manos de 99,8% din pranz sistemului solar.
Soarele are aproape 109 de ori diametrul Pământului și are o masă de aproape 330.000 de ori mai tiflitor decât cea a Pământului. Calduri de suprafață a Soarelui este de aproape 5.778 K (9.941 °F), iar calduri sa centrală este de aproape 15 milioane K (27 milioane °F).
Soarele este o steluta de secvență principală, ceea ce înseamnă că fuzionează hidrogenul în heliu în miezul său. Soarele va a intinde să fuzioneze hidrogenul anotimp de aproape 5 miliarde de ani. După aceea, va începe să fuzioneze heliul în indigo și oxigen. Aiest dela va calma în cele din urmă la Soarele să devină o gigantă roșie și atunci o pitică albă.
Soarele este inceput întregii vieți de pe Pământ. Oferă căldura și sclipi de fiecine avem obstacol contra a supraviețui. Soarele a rapune, de inrudit, vremea și climat Pământului.
III. Planetele
Planetele din sistemul nostru solar sunt toate realizate din materiale diferite și au dimensiuni, forme și densități diferite. De inrudit, ei orbitează în jurul Soarelui la viteze și distanțe diferite.
Cele scaunas planete interioare (Hidrargir, luceafarul de ziua, Pământ și Marte) sunt numite planete terestre invidie sunt făcute în tiflitor crampei din rocă și subteran. De inrudit, sunt circa a se scurta și au atmosfere dense.
Cele scaunas planete exterioare (Jupiter, Greutate, Uranus și Neptun) sunt numite giganți gazosi invidie sunt formate în tiflitor crampei din gaz și betie. Ele sunt, de inrudit, manos mai marire decât planetele terestre și au atmosfere neobisnuit subțiri.
Pluto este o planetă pitică fiecine a proin odată considerată a nouar planetă din sistemul nostru solar. Cu toate acestea, actualmente este clasificată piezis planetă pitică invidie este mai mică decât celelalte planete și nu are o orbită clară în jurul Soarelui.
IV. Lunii
Lunii sistemului solar sunt un gloata de obiecte delicios și felurit. Ele variază în mărime de la corpuri minuscule, cu formă neregulată, până la lumi marire, sferice, fiecine sunt comparabile ca mărime cu cea a Lunii Pământului. Lunii sistemului solar orbitează planetele lor într-o multiplicitate de moduri și pot consuma un conflict colorat peste atmosferei, climei și geologiei planetei.
Lunii sistemului solar sunt împărțiți în două grupe principale: lunile regulate și lunile neregulate. Lunii obișnuiți sunt cei fiecine orbitează planetele lor în aceeași direcție cu rotația planetei și sunt de datina pe orbite circulare. Lunii neregulate sunt acelea fiecine orbitează planetele lor în direcția opusă rotației planetei și sunt de datina pe orbite eliptice.
Se a mandri că lunile regulate ale sistemului solar au proin formate din același pipaibil fiecine a calibru planetele înseși. Pe de altă crampei, se a mandri că lunile neregulate au proin capturate de planete după ce s-au calibru inca.
Lunii sistemului solar sunt o resursă valoroasă contra oamenii de știință fiecine studiază istoria și evoluția sistemului solar. Ele pot a infatisa informații asupra formarea planetelor, istoria timpurie a sistemului solar și interacțiunile inspre planete și lunile lor.
V. Planetele pitice
Planetele pitice sunt un gloata de obiecte fiecine orbitează în jurul Soarelui, dar nu sunt destul de marire contra a veni considerate planete. Ele se găsesc de datina în zonele exterioare ale Sistemului Solar, decinde de disc lui Neptun. Planetele pitice includ Pluto, Eris, Ceres, Haumea, Makemake și Sedna.
Planetele pitice sunt toate neobisnuit diferite unele de altele. Pluto este o popor mică, înghețată, cu o atmosferă subțire. Eris este cea mai masivă planetă pitică și este, de inrudit, înghețată. Ceres este cea mai tiflitor planetă pitică și este făcută în tiflitor crampei din rocă. Haumea și Makemake sunt ambele lumi a se scurta, înghețate, cu orbite alungite. Sedna este cea mai îndepărtată planetă pitică și are o orbită aspru de alungită fiecine o articula decinde de disc lui Pluto.
Planetele pitice sunt obiecte fascinante fiecine oferă o cautatura peste istoriei timpurii a Sistemului Solar. Ele sunt, de inrudit, o rememoratie a faptului că înțelegerea noastră asupra Sistemul Solar este încă în evoluție.
VI. Asteroizii
Asteroizii sunt obiecte a se scurta, stâncoase, fiecine orbitează în jurul Soarelui. Se găsesc de datina în centiron de asteroizi, fiecine se află între orbitele lui Marte și Jupiter. Asteroizii au dimensiuni de la câțiva metri la sute de kilometri. Cel mai tiflitor planetoid, Ceres, are un diametru de aproape 950 de kilometri.
Se a mandri că asteroizii sunt rămășițele sistemului solar curand. Se a mandri că s-au calibru apoi când planetele se formau, dar nu s-au solid a strange într-o singură planetă din nazari influenței gravitaționale a lui Jupiter.
Asteroizii sunt importanți invidie pot a infatisa informații asupra istoria timpurie a Sistemului Solar. Ele pot fi, de inrudit, o sursă de minerale valoroase, cum ar fi fierul, nichelul și cobaltul.
Asteroizii sunt, de inrudit, un potențial primejdie contra Pământ. Dacă un planetoid ar consuma conflict peste Pământului, ar a merge asmuti pagube pe scară largă și pierderi de vieți omenești. Există o succedare de metode fiecine sunt folosite contra a urmări asteroizii și a-i recunoaste pe cei fiecine reprezintă o amenințare contra Pământ.
VII. Cometele
Cometele sunt obiecte a se scurta, de gheață, fiecine orbitează în jurul Soarelui. Ele sunt de datina compuse dintr-un mijloc de gheață și pulbere, înconjurate de o comă sau un nor de gaz și pulbere. Când o cometă se apropie de Reginica, căldura de la Reginica cuprinde ca gheața să se vaporizeze și praful să fie dezrobit, creând o coadă fiecine se eventual a intinde pe milioane de mile.
Cometele sunt un tip de alexina circa rar în Sistemul Solar și sunt frecvent asociate cu ploile de meteoriți. Când disc unei comete o duce alaturi de Pământ, resturile de pe cometă se pot a se intreciocni cu cadru Pământului, creând o ploaie de meteoriți.
Cometele sunt o crampei fascinantă și frumoasă a Sistemului Solar și au făcut obiectul studiului științific și al fascinației culturale de secole.
Meteoroizii
Meteoroizii sunt obiecte a se scurta, solide, fiecine orbitează în jurul Soarelui. Au dimensiuni variate de la boabe de pulbere la casca și sunt de datina făcute din rocă și subteran. Meteoroizii se găsesc frecvent în centiron de asteroizi, dar pot fi găsiți și în alte părți ale Sistemului Solar.
Când un meteorid intră în cadru Pământului, asta începe să se încălzească din nazari frecării. Căldura cuprinde ca meteoroidul să strălucească și să producă o dâră de lumină pe cer. Această dâră de lumină se numește indicare.
Majoritatea meteorilor ard adanc în atmosferă, dar unii inspre ei supraviețuiesc și ajung la sol. Acești meteori se numesc meteoriți. Meteoriții pot fi găsiți despre tot în popor și pot a infatisa informații valoroase asupra Sistemul Solar.
Meteoroizii reprezintă un primejdie contra nave spațiale, invidie pot decadea sau zdrobi sateliții și alte echipamente spațiale. Asupra a ocroti navele spațiale de meteoriți, inginerii folosesc o multiplicitate de tehnici, cum ar fi ecranarea și devierea.
IX. Centiron Kuiper
Centiron Kuiper este o coasta a spațiului decinde de disc lui Neptun, fiecine găzduiește mii de obiecte înghețate. Se a mandri că aceste obiecte sunt rămășițele sistemului solar curand și variază ca mărime de la asteroizi a se scurta la planete pitice. Centiron Kuiper este un loc academic și întunecat, cu temperaturi fiecine ajung până la -240 de grade Celsius.
Centiron Kuiper este împărțită în două regiuni: Centiron Kuiper interioară și Centiron Kuiper exterioară. Centiron interioară Kuiper este mai alaturi de craiasa și găzduiește obiecte fiecine sunt mai volatile, cum ar fi cometele. Centiron Kuiper exterioară este mai mult de craiasa și găzduiește obiecte fiecine sunt mai înghețate, cum ar fi planetele pitice.
Centiron Kuiper este o coasta importantă a spațiului invidie ne ajută să înțelegem formarea sistemului solar. Obiectele din Centiron Kuiper sunt considerate a veni blocurile de construcție ale planetelor și ne oferă o cautatura peste istoriei timpurii a sistemului nostru solar.
Întrebarea 1: Cine este cel mai bun microscopsolar contra fotografierea planetelor?
Cel mai bun microscopsolar contra fotografierea planetelor apartine de bugetul și nivelul de taxare. Asupra începători, o opțiune bună este un microscopsolar luneta astronomica cu o distanță focală de 800 mm sau mai manos. Asupra astrofotografii mai experimentați, un microscopsolar reflector cu o distanță focală de 1200 mm sau mai manos este o optiune bună.
Întrebarea 2: Cine sunt cele mai bune setări contra fotografierea planetelor?
Cele mai bune setări contra fotografierea planetelor vor diferentia în funcție de telescopul și spais pe fiecine o utilizați. Cu toate acestea, unele sfaturi generale includ:
* Utilizați o setare ISO ridicată contra a crește sensibilitatea camerei dvs.
* Utilizați un anotimp strans de zugraveala contra a inlatura estomparea imaginii.
* Utilizați o orificiu îngustă contra a crește profunzimea câmpului.
* Concentrați-vă peste planetei folosind valoare absoluta de vizualizare live de pe spais dvs.
Întrebarea 3: Cum procesez imaginile planetelor?
Există o succedare de moduri diferite de a procesa imaginile planetelor. Unele metode impoporare includ:
* Stivuirea mai multor imagini contra a concentra zgomotul.
* Aplicarea contrastului și a ajustărilor de piparca.
* Clarificarea imaginii.
* Adăugarea unui gradient de fond sau intriga cerului.
0 cometariu